Contracte doar la avocat? Ce prevede proiectul care a stârnit controverse

O inițiativă legislativă depusă la Senat propune extinderea activităților rezervate avocaților, inclusiv prin obligativitatea întocmirii de către aceștia a anumitor contracte. Proiectul vizează și actele pentru înființarea și modificarea firmelor, divorțurile în care există copii minori și serviciile juridice oferite online. Deputatul USR Alexandru Dimitriu critică inițiativa și afirmă că partidul a decis să nu o susțină, deși o senatoare USR figurează printre inițiatori.

Printre contractele care trebuie semnate la avocați se pot număra contractele individuale de muncă Foto: arhivă

Un proiect de lege care ar putea schimba modul în care firmele și cetățenii își întocmesc documentele juridice a stârnit controverse în rândul avocaților și în mediul online. Inițiativa legislativă B563/2026, înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026, propune modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și completarea Codului civil.

Unul dintre criticii proiectului este deputatul USR Alexandru Dimitriu, avocat de profesie. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că a refuzat să semneze inițiativa și că USR a decis să nu o susțină.

„Nu e demn de profesia de avocat să obligi firmele și oamenii să ia ștampila de la avocat pentru fiecare hârtie din viața lor”, a scris Dimitriu.

Deputatul susține că proiectul ar putea face obligatorie intervenția unui avocat pentru documente precum contractele de muncă, actele adiționale pentru majorarea salariilor sau anumite contracte comerciale, fără ca impactul financiar asupra cetățenilor și firmelor să fi fost evaluat corespunzător.

El critică și extinderea activităților rezervate profesiei, despre care afirmă că ar putea afecta contabilii care pregătesc documente pentru firme, specialiștii implicați în arbitraj și recuperarea creanțelor, precum și platformele online care oferă asistență juridică.

„Sunt în proiect și lucruri care ar putea fi benefice, dar prea multe erori grave, nedemne pentru profesia de avocat”, a afirmat deputatul.

În finalul mesajului, Dimitriu a criticat extinderea monopolului profesional: „Monopolul n-a făcut niciodată o profesie mai respectată”.

Proiectul se află în etapa parlamentară de dezbatere și nu este în vigoare. Prevederile sale pot fi modificate înainte de adoptarea unei eventuale legi.

Ce contracte ar urma să fie întocmite de avocați

Una dintre principalele modificări propuse vizează completarea Codului civil cu o regulă privind contractele pentru care legea impune forma scrisă.

Potrivit proiectului, atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, documentul ar urma să fie întocmit de un avocat, dacă legea nu prevede altfel. Regula ar urma să se aplice și modificării contractelor, în condițiile stabilite de textul propus.

Prevederea ar putea viza mai multe categorii de documente utilizate în activitatea economică și în relațiile dintre persoane fizice, în funcție de cerințele legale aplicabile fiecărui contract.

Printre exemple se pot număra contractele individuale de muncă, anumite contracte de asigurare și contractele de cesiune a drepturilor de autor pentru care legislația impune forma scrisă. Ar putea fi vizate și actele adiționale prin care sunt modificate contracte supuse aceleiași cerințe.

Proiectul nu prevede că orice contract semnat fără avocat devine automat nul. Textul propus precizează că nerespectarea obligației de întocmire de către avocat nu atrage nulitatea decât dacă legea prevede expres această sancțiune.

Inițiatorii justifică modificările prin necesitatea protejării persoanelor care încheie contracte și a consolidării rolului avocatului în prevenirea litigiilor. Criticii atrag atenția asupra costurilor suplimentare pe care o asemenea obligație le-ar putea genera.

Actele pentru înființarea și modificarea firmelor

Proiectul extinde explicit lista activităților profesionale ale avocaților, incluzând redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, cu excepțiile prevăzute de text pentru actele care necesită forma autentică sau intră în competența exclusivă stabilită prin lege.

În prezent, documentele necesare formalităților de la Registrul Comerțului sunt pregătite în practică atât de avocați, cât și de antreprenori sau de alți specialiști care îi asistă pe proprietarii firmelor.

Alexandru Dimitriu susține că noua reglementare ar putea restrânge activitatea contabililor care pregătesc documente pentru societăți. Efectul concret asupra fiecărei categorii profesionale va depinde însă de forma finală a legii și de raportul acesteia cu reglementările speciale aplicabile.

În comentariile la postarea deputatului, unii avocați au susținut, la rândul lor, că există persoane și firme care oferă servicii juridice fără drept și că delimitarea competențelor profesionale trebuie clarificată.

Avocat obligatoriu în divorțurile cu copii minori

Inițiativa propune și introducerea asistenței juridice obligatorii a soților în procedurile de divorț, indiferent de calea procedurală aleasă, atunci când există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați.

Proiectul prevede posibilitatea asigurării asistenței juridice din oficiu sau prin ajutor public judiciar pentru persoanele care îndeplinesc condițiile legale.

Măsura ar însemna că, dacă prevederea va fi adoptată în forma propusă, soții care divorțează și au copii minori ar trebui să beneficieze de asistența unui avocat inclusiv în procedurile în care există acord asupra divorțului.

Ajutorul public judiciar nu ar fi însă automat pentru toate persoanele aflate într-o asemenea situație, ci s-ar acorda potrivit condițiilor stabilite de lege.

Ce prevede proiectul despre inteligența artificială și serviciile juridice online

Proiectul introduce o definiție a consultanței juridice ca serviciu personalizat prin care se oferă o opinie sau un sfat în urma aplicării normelor de drept la o situație concretă.

În același timp, textul precizează că furnizarea de informații generale despre drept, activitățile de documentare, cercetare și publicare, precum și instrumentele juridice standardizate nu constituie consultanță juridică dacă nu presupun analiza unei situații concrete. Calificarea activității ar urma să se facă indiferent de tehnologia utilizată.

Aceste prevederi ar putea avea implicații pentru platformele digitale și aplicațiile care folosesc inteligența artificială pentru a răspunde întrebărilor juridice. O aplicație care oferă informații generale despre legislație nu se află automat în aceeași situație cu un serviciu care analizează cazul unei persoane și îi recomandă o anumită conduită juridică.

Proiectul nu interzice explicit toate aplicațiile juridice bazate pe inteligență artificială. Încadrarea ar depinde de natura serviciilor oferite și de măsura în care acestea presupun consultanță juridică personalizată.

Proiectul a stârnit controverse în mediul online Foto: arhivă

Inițiativa propune însă un mecanism prin care Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) ar putea solicita instanței încetarea activităților online desfășurate cu încălcarea legii profesiei de avocat. În anumite situații, ar putea fi cerut și un ordin adresat unui furnizor de servicii intermediare, în condițiile Regulamentului european privind serviciile digitale.

Cererile ar urma să fie judecate de urgență, primul termen fiind stabilit în cel mult cinci zile de la înregistrare. Hotărârea ar fi executorie și ar putea fi atacată numai cu apel, în termenul prevăzut de proiect.

Prin urmare, UNBR nu ar putea decide singură închiderea unei platforme. Mecanismul propus presupune sesizarea instanței.

Recuperarea creanțelor, arbitrajul și alte activități incluse în profesia de avocat

Lista activităților profesionale ar urma să includă explicit și serviciile de publicitate mobiliară, activitățile de arbitraj, serviciile juridice pentru recuperarea creanțelor și anumite atribuții de mandatar în mecanisme contractuale de tip escrow.

În cazul recuperării creanțelor, proiectul menționează notificarea, negocierea, reprezentarea și utilizarea procedurilor judiciare sau extrajudiciare prevăzute de lege.

Pentru mecanismele de tip escrow, avocatul ar putea primi sau efectua plăți în numele clientului numai cu respectarea Codului civil și a legislației privind serviciile de plată. Fondurile ar trebui păstrate separat de patrimoniul avocatului și supuse unor reguli de evidență și trasabilitate.

Proiectul include și activități de executor testamentar, consiliere judiciară, curatelă și tutelă specială, în condițiile legii.

Aceste prevederi urmăresc să extindă și să clarifice serviciile pe care le pot furniza avocații. Ele trebuie însă aplicate ținând cont de competențele stabilite prin lege pentru celelalte profesii juridice și de excepțiile prevăzute în proiect.

Accesul avocaților la informații și protecția secretului profesional

Inițiativa propune ca instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat să furnizeze avocaților, în condițiile legii și în măsura necesară exercitării mandatului profesional, informațiile și documentele solicitate pentru apărarea sau reprezentarea clientului.

Solicitarea ar trebui formulată în scris și să includă dovada mandatului, obiectul și temeiul cererii. Prevederea păstrează aplicabile restricțiile privind protecția datelor personale, secretul fiscal și comercial, securitatea națională și celelalte limite stabilite de lege.

Proiectul mai propune extinderea protecției secretului profesional asupra datelor și comunicărilor indiferent de suportul pe care sunt create, stocate sau prelucrate, inclusiv atunci când acestea sunt păstrate de furnizori de servicii pentru avocat.

O altă prevedere ar permite avocaților să păstreze asupra lor și să utilizeze dispozitive electronice în scop profesional în sediile instanțelor, parchetelor, organelor de cercetare penală și ale altor instituții, cu respectarea restricțiilor necesare pentru protejarea informațiilor clasificate și asigurarea ordinii și siguranței.

Folosirea fără drept a titlului de avocat

Proiectul propune și modificări privind folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor specifice profesiei de avocat.

Textul prevede sancționarea cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă a folosirii fără drept a unor denumiri precum „avocat”, „Barou” sau „Uniunea Națională a Barourilor din România”, precum și a însemnelor profesionale ori a robei de avocat în afara condițiilor legale.

Măsura se înscrie în obiectivul declarat al inițiatorilor de a combate exercitarea neautorizată a profesiei și utilizarea unor denumiri care pot crea impresia că o persoană este avocat.

De ce este contestată inițiativa

Disputa din jurul proiectului privește atât protecția persoanelor care încheie contracte, cât și efectele extinderii activităților rezervate avocaților asupra altor profesii și a serviciilor digitale.

Susținătorii unei intervenții mai ferme a avocaților consideră că verificarea juridică a contractelor ar putea preveni clauzele abuzive și litigiile. Un participant la discuția de pe Facebook a argumentat că oamenii ar trebui să consulte un avocat înainte de a semna documente cu efecte importante asupra patrimoniului sau veniturilor lor.

„E timpul ca băncile, imobiliarii, IFN-urile să nu mai poată păcăli lumea! Omul să meargă cu draftul de contract întâi la avocat ca să înțeleagă capcanele”, a scris acesta.

Același participant a susținut că o mai bună înțelegere a contractelor ar putea preveni unele litigii: „Ar fi putut fi evitate drame dacă oamenii ar fi înțeles și ar fi putut ști ce semnează!”.

Alți participanți au ridicat întrebări despre efectele proiectului asupra activităților culturale. Un comentator a invocat contractele de cesiune a drepturilor de autor, pentru care legea impune forma scrisă în anumite situații, și a întrebat ce s-ar întâmpla cu aparițiile gratuite în spectacole caritabile sau cu publicarea poeziilor în reviste.

Un agent imobiliar i-a adresat direct o întrebare deputatului, referitoare la contractele pe care le încheie în activitatea sa:

„Dacă ar trece această lege ar însemna că nu mai pot semna niciunul din aceste contracte fără ajutorul unui avocat sau că proprietarii nu-și mai pot semna contracte de închiriere fără ajutorul unui avocat?”

Criticile vizează și serviciile juridice digitale. Un participant care a afirmat că lucrează la o aplicație de asistență juridică bazată pe inteligență artificială a susținut că accesul la informații și sprijin nu ar trebui restrâns.

„Oricine are dreptul la informație și ajutor. Își semnează singur documentele dacă e de acord”, a scris acesta.

În sens contrar, un alt participant a criticat activitatea persoanelor și firmelor care, în opinia sa, oferă servicii juridice fără drept.

„De firmele care fac avocatură clandestină nimic, nu? De toate X care apar pe TikTok și dau consultanță juridică la greu, fără să aibă nicio treabă cu avocatura, nimic, nu?”, a comentat acesta.

Un alt participant, care s-a declarat favorabil proiectului, a cerut ca avocatul să răspundă pentru documentele redactate în cazul în care acestea se dovedesc neclare, ilegale sau nule.

„Eu sunt de acord cu proiectul de lege, cu o singură condiție. Dacă ajungem în instanță și contractul se dovedește neclar, sau ilegal sau nul, avocatul plătește. Găsiți o formă prin care să plătească”, a scris acesta.

Comentariile reflectă opinii diferite privind protecția juridică a cetățenilor, costurile serviciilor și delimitarea competențelor profesionale. Ele nu stabilesc, prin ele însele, efectele juridice ale inițiativei, care trebuie evaluate prin raportare la textul proiectului și la legislația aplicabilă.

O senatoare USR figurează printre inițiatori

Pe fișa oficială a proiectului B563/2026 figurează zece parlamentari din mai multe formațiuni politice, inclusiv senatoarea USR Elena-Simona Spătaru. Lista mai cuprinde parlamentari PSD, PNL, AUR și PACE.

Prezența senatoarei USR printre inițiatori contrastează cu afirmația deputatului Alexandru Dimitriu că partidul a decis să nu susțină proiectul și că el a refuzat să îl semneze.

Pentru a stabili poziția oficială a formațiunii și circumstanțele în care a fost luată decizia invocată de Dimitriu, este necesară confirmarea din partea USR.

În ce stadiu se află proiectul

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat la 14 octombrie 2026, sub numărul B563/2026, și se află în stadiul de dezbatere. Inițiatorii au solicitat procedura de urgență, dar aceasta nu figurează ca aprobată pe fișa legislativă consultată.

Proiectul nu este lege în vigoare. Prevederile sale pot fi modificate în cursul procedurii parlamentare, iar forma finală va depinde de dezbateri și de votul Parlamentului.

Miza inițiativei este extinderea rolului avocatului în redactarea contractelor și furnizarea serviciilor juridice. Dezbaterea privește atât protecția beneficiarilor acestor servicii, cât și costurile și efectele posibile asupra firmelor, altor profesii și platformelor digitale.